Tudor Muşatescu, pictor al slăbiciunilor omeneşti (I)





Istoria doar se repetă.
Schiţele umoristice de mai jos, publicate în 1932, de Tudor Muşatescu, sub titlul Ale vieţii valuri, sunt de fapt câteva scrisori între corespondenţi de la aceea vreme, de prin părţile Argeşului şi ale Muşcelului.
Scrisori închipuite, "adrisanţi" necunoscuţi, personaje şi vorbe atât de contemporane!
De fapt o lectura plină de savoare. De fiecare dată.


  de Tudor Muşatescu

 

Dragă Tincuţo,                       



În discuţia ce-am început aseară despre iubire, dragoste şi amor, nu am putut să-mi exprim punctul meu de vedere, din cauza timpului nefavorabil de ploaie, ceea ce într-un gang cu atâta lume nu se poate vorbi.

Nu! N-ai dreptate.
Iubirea sufletească pe care o susţii tu, deşi ai un corp frumos, cu plimbări în grădini botanice, expresii, o bere, un fişic de alune etc., iubirea cu priviri optice in ochi şi mângâieri uşoare pe organism, nu poate fi iubire adevarată. 
Acest sentiment de platonism pe care-l susţii tu, nu poate fi un ce veridic decât în fragedă copilarie, ceea ce şi " Educaţia Sexelor" pe care cred c-ai citit-o, zice că are urmări de turburări mai târziu şi prin urmare e mai bine să uitam trecutul.
Căci unde am ajunge rămânând platonici? La ante, apud, adversus, sau mai pe româneşte, la o deposedare a lumii de copiii săi. 
Căci copilul din ce se naşte, ca instinct de conservare? Din bere? Din fişicuri cu alune? Din plimbări prin grădini? O! Nu! Copilul se naşte în baza legii gravitaţiunii universale, adică din împreunarea unui Eu, sau a unei Tu, cu altul.
Ori aici este punctul nevralgic jurist al neînţelegerii noastre.



Ne-am cunoscut singuri, făra a ne prezenta cineva, atragându-ne în baza principiului lui Arhimede, când m-ai întrebat cât e ceasul, deşi am văzut bine că aveai gurmanda la mână. Am raspuns ca e "cinci" deşi al meu era la reparat, c-am intrat cu el, la mână, la baia de aburi şi s-a oxigenat.
Şi după asta, trecând după micile amănunte de detaliu ne-am revăzut 4 zile în acelaşi loc şi la aceeaşi ora. 
Ori, de ce ne-am revăzut? În ce scop mă vei întreba? 
O! Draga mea copilă! Dar cu ce scop, fluturii fecundez florile?
De ce să nu întelegem oare că şi noi am fost sortiţi spre a ne contopi de urgenţă într-un tot.

"A fi sa a nu fi" cum zicea Eminescu, marele bard de la Mirceşti în "Moartea lui Fulger".
A fi sau a nu fi! -  asta e deviza oricarei lozinci... Este sau nu este! - aceasta e încheierea în concluzie.
Şi dacă - reportându-ne la noi - este, să dea Dumnezeu să fie. 
Rămâne să stabilim când şi unde că eu n-am casa in oraş locuind cu familia. Sau, poate, la o soră a mea care pleacă la bărbat-so fiind concentrat şi-mi lasă cheile spre a avea grijă de casă.
Nu! Este păcat! Dar atunci de ce să ne mai enervăm prin grădini publice pierzând timpul ce alţii îl valorifică într-un mod atât de plăcut?

Nu te pune contra destinului. Fiecare om pe lume are o fatalitate şi un destin. Restul e numai soarta. Decide-te cât mai urgent. Ne aşteaptă ceasurile cele mai frumoase din viaţa unei existente.
Vino! Fără platonism şi fără prejudiţii. Nu suntem noi nici primii nici ultimii precursori ai acestui sentiment, numit atât de frumos: iubire.

Acestea sunt cele ce aveam de spus şi te rog a reflecta cât mai acut înainte de a te decide să te hotărăşti, sezonul fiind de primavara şi stând acum şi ploaia, termin cu cuvintele marelui Sopenhaor, părintele îndrăgostiţilor din toate timpurile:
 Liht mer liht.

                 George 

 

de Tudor Musatescu

 

Scumpi mei părinţi,


                            
veti stii despre mine ca de cand am fost adus sunt bine sanatos si o duc foarte bine cu ocna, ducand o viata foarte frumoasa si avand de toate, casa, masa si imbracaminte, toate fiind foarte frumoase si in cantitate de prisos. eu mam obisnuit foarte frumos cu viata de aici astfel ca- cu ajutorul lui dumnezeu- mai am patru ani si trei luni ca mia scazut si preventia, iar noi cei de la pasional si minori, fiind foarte bine tratati, traga nadejdea a nu muri inainte de a ma intoarce acasa, unde doresc sa va gasesc in cea mai frumoasa viata si sanatate, atat pe dv. cat si pe toti ai nostrii, afara de nea gligore al tatii vetii care a fost martor mincinos la procest si pe care - cu ajutorul lui dumnezeu - am sa-l cotonogesc in bataie.

pe la noi prin curte este timp foarte frumos si de doua saptamani de cand m-a adus, ploua si este noroi dar noi acum ne stergem pe picioare cand intram in casa astfel ca totul este foarte bine si frumos.

cu munca de aici eu mam obisnuit foarte frumos numai la inceput imi cam facea sete ocna dar m-a invatat nea costica recidivistu, un om foarte cumsecade de aici, care este acum a doua oara tot pentru omor, sa ling sare ca vaca si atunci imi trece, ceea ce am si facut si - cu ajutorul lui dumnezeu -setea mia trecut intr-un mod foarte frumos, incat in prezentul de fata, nici trei galeti de apa nu mai beau cu totul pe zi.

veti stii despre mine ca nu mam imprietenit cu nimeni afara de dl. director care este un om foarte bun si se poarta foarte frumos cu mine, caci nu vreau sa ma amestec printre hoti si delincventi care a facut fapte urate la viata lor, eu fiind un baiat cumsecade care mi-am facut datoria dand foarte frumos in cap lui bietu gheorghe cand l-am prins ca umbla, dumnezeu sa-l ierte, dupa teleleica de fira caci cu ocazia procestului mam convins si eu ca este asa ceva alegesar prafu de subiectu ei. dar insa eu tot mai trag nadejdea sa ma mai intalnesc o data cu aceasta femeie care am auzit ca acuma sa ajuns si sfacut servitoare in bucuresti ca luato avocatul care ia suptinut procestul in contra mea si cu ajutorul lui dumnezeu nu mai am decat un singur gust, sa ii rup greabanul in bataie si so trimit dupa bietul gheorghe, dumnezeu sal ierte ca diin cauza lui lam omorat si el trebuia sa faca ocna acuma si nu eu care nam fost vinovat cu nimic si mam purtat foarte frumos cu el , ca daca naveam sapa la mine - nici naveam cu ce sal omor, caci eu, dupa cum am spus si la procest nu iam dat sal omor ci numai ca sai crap capu ca sal invat minte sa mai ia si alta data tiitoarea altuia luandui margele si alimonata din balciu cu banii pe care lam imprumutat eu ca sa imi cumpere un briceag cu doua limbi si tirbison, astfel ca am fost in legitima aparare, cand i-am dat pe la spate.

acum imi pare foarte rau de el, ca mas fi servit de el foarte frumos la mancat si la alte trebuinti caci nam nimic cu ce sa ascut sau sa tai cand am trebuinta.

doresc tata si mama si scumpi mei parinti, doresc ca micili mele randulete ce am terminat a va scrie sa va gaseasca in cele mai frumoase momente ale vieti si de mine sa n-aveti grija, caci eu sunt la ocna si o duc foarte bine si frumos dar grija sa aveti decat de dvs. si de celelalte vite ale noastre.
al dumneavoastra fiu de suflet ce vi lam mancat, va sarut mainile foarte frumos,

gheorghe dita

detinut secsea pasional
penitenciarul loco

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu