Conacul Vlădescu din Hârtieşti - Argeş

                                               imagini om bun

De fiecare dată când trec printr-o localitate mică, din goana maşinii, încerc să găsesc ceva, uneori chiar un lucru neînsemnat, care mai târziu ar fi de ajuns să-mi amintească de locul acela.
Ar putea fi despre bunăstarea celor care trăiesc aici şi asta se vede prin felul în care sunt rânduite gospodăriile, pe feţele oamenilor sau doar privind starea clădirilor vechi.
Ele scriu povestea, istoria vremurilor trecute, iar atunci când sunt preţuite, singure reuşesc să atribuie o identitate, pot fi o emblemă a aşezării.
Alteori sunt doar nişte ruine despre care doar bătrânii satului mai pot povesti câte ceva.
Aflat undeva pe la jumătatea distanţei dintre Piteşti şi  reşedinţa vechiului judeţ Muşcel, Câmpulung, pe un drum secundar, satul Lucieni din comuna Hârtieşti nu are o astfel de emblemă.
Conacul Vlădescu, construit în anul 1900 de către C.A.Vlădescu, membru al unei cunoscute familii boiereşti argeşene putea deveni un simbol al localităţii.


Se trăgeau de fel dintr-un vechi sat de lângă apa Brătiei, Vlădeşti, vecin cu Aninoasa şi Slănicul de Jos, atestat prima dată pe la 1437 printr-un document emis de voievodul Vlad Dracul, prin care jupânul "Bodin cu fii săi" primeste scutiri de slujbe si dăjdii. Mai târziu, prin 1639, un act emis de cancelaria lui Matei Basarab confirmă faptul că Bodin era strămoşul boierilor Vlădeşti.



Până la al doilea război mondial era socotit castelul din vatra satului, fiind un fel de kilometru zero al localităţi.
Conacul avea viaţă, anima întregul sat, se petrecea la serate mondene, întâlniri, se sărbătoreau obiceiuri şi era înconjurat de sute de metri de livadî.  Avea douăzeci şi trei de camere, un foişor, pridvoare, capelă de rugăciuni şi câteva saloane, iar structura, foarte bine consolidată, cu multe bolţi de cărămidă despărţite de traverse late de cale ferată, adăpostea dedesubt beciul în care, peste an se păstrau roadele pământului.


Dar, după naţionalizare începe decăderea, devine sediu I.A.S.-ului, iar după '89 un fel de sediu al nimănui. Din 1996 este proprietatea descendenţilor familiei Vlădescu, dar asta pare să nu fi schimbat cu nimic starea continua de degradare a clădirii.


Tot în Lucieni, pe un gard, am văzut următorul anunţ:


Harţi                   click pe imagine pentru a mări

8 comentarii:

  1. Ce frumos...ce pacat ca a ajuns asa...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ani de zile ni s-a spus că istoria noastră începe şi se termină cu "anii luminoşi" şi multe astfel de construcţii au fost puse-n umbră. După '89 e chiar mai rău, au fost ajutate să se prăbuşească.

    RăspundețiȘtergere
  3. Stimate domn Epure, ma bucur sa vad un site atat de interesant. Abia acum am citit articolul dvs. referitor la conacul Vladescu din Lucieni-Arges. Fac parte din aceasta familie si vreau sa fac cateva precizari: sunt doua conace - unul al lui Jean Vladescu, cel dinspre strada, care a fost, intr-adevar, mult timp, sediul IAS-ului, si cel pe care il vad in imaginile dvs., intr-o stare avansata de degradare, al rudei noastre, Gogulescu. Cel de-al doilea, al lui Doru Gogulescu, a fost recuperat abia de un an sau doi. Unchiul nostru s-a luptat prin tribunale atata amar de vreme, intre timp imbolnavindu-se foarte grav. Primul, conacul Vladescu, prin aranjamente pe care nu are rost sa le discut, a fost recuperat de cineva din familie si vandut imediat, pentru a nu se da de urma marsaviei, apoi revandut etc.Deci el nu a fost in posesia familiei noastre, din pacate. Cel care l-a cumparat acum cativa ani a facut-o in mod legal, probabil nestiind de cele petrecute in anii '90.
    Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna ziua eu sunt ruda cu domnu gogulescu Conacu degradat nu a fost recuperat nici in ziua de azi . Si daca ar fii recuperat ar trebui multi banii sa fie pus pe picioare daca nu ar fii mai bine daramat si facut unu la fel cred ca ar fii mai ieftin asa si asta ca traim in romania

      Ștergere
  4. Mulţumesc pentru precizări. Aş dori, dacă se poate, mai multe detalii despre istoricul familiei dvs. prin aceste locuri.
    e-mail: mstefan.epure@gmail.com
    Cu mulţumiri anticipate.

    RăspundețiȘtergere
  5. Sunt descendent din familia Vladescu prin ramura Maria Vladescu (1847-1872) maritata cu Dimitrie Petroni (1843-1932). Maria a fost sora cu Ecaterina, Elisabeta si Elena. Elena a fost maritata cu Gogulescu.
    Daca aveti date disponibile, în special legatura dintre Apostol Vladescu si Marele Clucer Tudoran (vreo 120 de ani dupa socoteala mea) va rog sa ma contactati la dan_ionescu@att.net sau scrieti pe Forum.

    RăspundețiȘtergere
  6. http://www.tocmai.ro/calimanesti-conac-calimanesti-18547930.html

    RăspundețiȘtergere