duminică, 5 septembrie 2010

Castelul Bánffy de la Bonțida

                                                        
Dacă mergi dinspre Cluj-Napoca spre Baia Mare, la 25 de km de oraş, în Câmpia Fizeşului, undeva în dreapta în depărtare, se vede o aşezare. Este comuna Bonţida, în care merită să faci un scurt popas pentru a vizita castelul Bánffy. De fapt ruinele pentru că lucrările de restaurare sunt în curs.
Numele comunei vine de la Benkö Boncz, unul dintre locuitorii de odinioară ai localităţii, despre care legenda spune că a construit un pod peste râul Someşul Mic spre a stabili legătura cu armata lui Tuhut, aflată pe malul drept al râului. Podul acela a rămas in tradiţia locală ca Podul lui Boncz, în maghiară Boncz-Hid, de unde denumirea românească de Bonţida.


Domeniul de la Bonţida a fost donat familiei Bánffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se bănuieşte că pe acest loc a existat o reşedinţă nobiliară încă din secolul XIV, iar construcţia la castel a început în 1437, când baronul Banffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-şi ridica o cetate, şi a fost finalizată în 1543. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist şi cel baroc.
Denes Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca şi Cluj şi consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I a fost cel care a iniţiat construcţia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena. Această primă clădire a fost proiectată ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele 4 colţuri, un turn înalt la intrare şi o grădină dispusă în sudul ansamblului.
Moştenitorul său, Denes Bánffy II a iniţiat recontrucţia castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, după planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. În primă fază reconstrucţia s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză şi au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza şi locuinţele servitorilor. Tot el a dat o nouă formă castelului, sub forma a două aripi aşezate în poziţia literei U.  Tot acum va fi creat şi parcul de agrement de pe malul Someşului (proiectat de Johann Christian Erass), în acelaşi stil baroc, cu alei, lac, statui şi fântâni arteziene. Următorul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în 1820 turnul de poartă, din materialul rezultat fiind ridicată o moară de apă, pusă la dispoziţia sătenilor.


Tot la dispoziţia sa, în 1850 arhitectul Antal Kagerbauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, perpendicular pe latura sudică a incintei castelului, totodată remodelând parcul prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific englezeşti. Tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus "Metamorfoza" de Ovidiu în grandioase statui de piatră care decorau poarta.


În anul 1944, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital militar. Imobilul a fost serios afectat la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit şi incendiat întreg ansamblul.A fost distrus întreg mobilierul, pinacoteca, bine-cunoscuta galerie de portrete şi biblioteca. Baronul Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment şi ultimul proprietar al castelului, iniţiase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state să schimbe tabăra şi să întoarcă armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o acţiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului.
Într-o latură încă funcţională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producţie  Bonţida. Naţionalizarea şi lipsa oricărei întreţineri a clădirilor şi parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcţie. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reuşit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituţiei, unde se găsesc şi astăzi.


În perioada anilor '60 s-a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsă de fonduri...
Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcţii, parcul a devenit treptat păşune, iar copacii lemn de foc.

Restaurarea ansamblului a început în 1999. A fost semnat un acordul de către Ministerul Culturii si Cultelor, "Institute of Historic Building Conservation" din Marea Britanie şi Oficiul pentru Protecţia Patrimoniului Cultural din Ungaria.
Până în prezent s-a reuşit ca vechiul corp de clădire ce adăpostea altădată bucătaria castelui să fie refăcut, după metodele englezeşti de renovare, numai cu materiale naturale. Acum, aici este un Art-Cafe şi câteva birouri. De asemenea, corpul de clădire denumit Miklos este aproape renovat, în interiorul lui fiind un centru pentru conservarea patrimoniului.
Corpul principal de clădire a fost acoperit cu ţiglă nouă şi o bucata din şarpantă a fost refăcută.
Banii au mai venit si din Marea Britanie, din partea unor organizatii patronate chiar de Printul Charles (Transilvania Trust), care a vizitat în mai multe rânduri şantierul, insa nu sunt îndeajuns pentru intreg ansamblu.

Clădirea cea mai reprezentativă a Curţii de Onoare este clădirea fostelor grajduri. Aceasta adăpostea 32 de cai de rasă. Arhitectura este una specială, sunt tavane boltite, stâlpii erau cu ornamente, iar jgheaburile din care beau apă caii erau făcute din piatră sculptată în formă de scoică. Cei doi cai preferaţi beau apă din jgheaburi de marmură roşie. Piesa centrală a acestui grajd era o fântână în formă octogonală, în centrul căreia se afla un cal sculptat în piatră care sufla apă prin nări.


Vechile grajduri vor adăposti diferite ateliere meşteşugăreşti tradiţionale, care vor lucra pentru refacerea acestui complex imobiliar.
În partea stângă, se aflau atelierele de fierărie, potcovărie şi şelărie, iar la dreapta, spre nord, se aflau încăperile pentru trăsuri şi Şcoala hipică. Pe parapet, deasupra clădirilor din jurul acestei curţi în formă de U, au existat odată 37 de statui sculptate în piatră. O parte din statuile din parcul baroc de odinioară sunt păstrate la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. Singura sculptură rămasă aici este un relief reprezentându-l pe Helios conducând carul Soarelui, situat deasupra intrării în fostele grajduri. Ansamblul statuar a reprezentat cea mai importantă colecţie de statui din Transilvania şi întruchipa numeroase figuri mitice printre care Tezeu, Neptun, Hercule şi Adonis.

În 2007 Principesa Margareta a României şi-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonţida.

Castelul se poate vizita în fiecare zi între orele 9 şi 18, iar la Art-Cafe se poate bea o cafea bunicică în linişte.
În podul cădirii a fost amenajat un spaţiu de cazare pentru studenţii care participă la cursurile de restaurare, iar
în ultimul weekend al lunii august, la castel se petrec Zilele Culturale ale Bonţidei, organizate anual din 2002. Copiii pot participa la competiţii de desen, dar şi într-un teatru de papusi, puţin altfel, marionetele având o  lungime de şase metri. Cei mari se pot delecta cu concerte de jazz, muzică clasica şi rock, dansuri populare, târguri de produse artizanale, prezentarea ultimelor noutati din partea editurilor si, nu in ultimul rand, cu demonstraţiile hipice şi paradele ecvestre ce evocă atmosfera de odinioară a castelului.

Harta - conacul Banffy din Bonţida
click pe harta pentru a mări

5 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Da ,felicitari ptr pasiunea ptr Romania.Pacat ca majoritatea sunt in paragina.

      Ștergere
  2. ai cumva idee de un castel/resedinta in zona Malnas-Balvanyos?undeva in zona exista o fosta resedinta de ceva grofi.din ce imi aduc aminte semana cu Banffy(de aici si aducerea aminte).
    poate ai idee despre ce vorbesc.tare as vrea imi reamintesc cum se numea locatia si de ce nu sa o inscriu pe o ruta viitoare :).

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu exact. Ar putea fi castelul Mikes din Bixad. Nu prea seamana insa.
    Aici e o lista a edificiilor de acest fel din judetul Covasna.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_castele_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#Jude.C8.9Bul_Covasna

    Poate gasesti locatia.

    RăspundețiȘtergere
  4. Frumos articol, frumoasă prezentare. Ai mai fi putut include şi restul edificiilor din sat, căci sunt destule aici. La fel sunt şi obiceiurile strâns legate de istoria locului. Pentru cei interesaţi, alte amănunte găsiţi pe bontida.com sau pe pagina de facebook (facebook.com/bontida) unde găsiţi materiale cu şi despre obiceiurile locuitorilor acestei localităţi.

    RăspundețiȘtergere