Peştera Gheţarul de la Focul Viu - Apuseni (VIII)

Şi am ajuns la ultima scenă a călătoriei din Apuseni.

Ne grăbim pentru a vedea gheţarul la orele prânzului.
Atunci razele pătrund prin hornul din tavanul peşterii şi se aşează deasupra gheţarului, ce pare astfel o mică vatră de foc.
Îmi închipui o lupă în calea soarelui, deasupra frunzelor uscate.
Aştepţi doar să se ivească vâlvătaia.

Cetăţile Ponorului - Apuseni trip (VII)

                                                                              

Când povestesc despre Cetăţile Ponorului, oricum aşez cuvintele, propoziţia începe de fiecare dată cu cel mai frumos loc din România şi se termină cu uaau. Uneori înlocuiesc frumos cu grandios, uimitor sau spectaculos.
În loc de comentarii o să spun doar că este un loc ce trebuie neapărat văzut.

Padiş, poarta spre rai - Apuseni trip(VI)

                                                             imagini: om bun
Gata, lăsăm în urmă Cheile Galbenei şi ne grăbim spre Padiş. E trecut de ora prânzului şi dacă aş încerca să definesc starea noastră de spirit, cred că cele mai potrivite cuvinte ar putea fi, mi-e o foame de nu am unde să dorm la noapte. Planează aşa încet, mocnit o incertitudine legată de cele două nevoi esenţiale umane. Nu avem nici o rezervare şi din informaţiile pe care le am nu-s mai mult de două-trei opţiuni acolo unde vrem noi să ajungem.

Cheile Galbenei - Apuseni trip (V)

                                                      
În drum spre Padiş, ne abatem spre Valea Galbenei. Vremea e în continuare mohorătă, dâre de ceaţă plutesc, plouă mărunt, zâmbetul de vacanţă e la fel.
Mergem pe calea forestieră ce leagă Pietroasa de Arieşeni, prin mijlocul munţilor Bihorului, urcăm încet, prin pădure. Din când în când, podeaua maşinii atinge câte un pietroi şi câte un oftat. Drumul e rău, sunt nouă kilometri până la Cheile Galbenei şi pare că suntem singurii îndrăzneţi. Curat pustietate, monşer!