Groapa Ruginoasa, Peştera Urşilor - Apuseni trip (IV)

                                                      
Drumul dintre Arieşeni şi Ştei a avut o savoare aparte.
Aburi albi, lăptoşi, de ceaţă se învârt în jurul nostru, cuprind molatic pădurea, apoi se împrăştie, fără grabă, pudic. Formele-s doar o bănuială, conturul încearcă să se aşeze.
Vremea s-a schimbat încă o dată şi a început să plouă uşor, aşa încât, pe valea Arieşului Mare, din mersul maşinii răsfoim încet cu privirea imaginile care alunecă printre picăturile ce se lungesc pe geam.

Gârda de Sus, Peştera Gheţarul Scărişoara - Apuseni trip (III)

                                                 
Lăsăm în urmă Roşia Montană şi drumul se alătură ocolişurilor potolite ale râului Abrud.
Din Câmpeni începe valea întinsa a Arieşului. Deschiderea e alta, la fel şi priveliştea. Câmpeniul nu-i prea mare. Îmi plac mult orăşelele. Sunt ca o oglindă mare, te vezi mai bine în ea, din orice loc.
De undeva de sus, înainte de intrarea în oraş, cuprind cu ochii intreg ţinutul, în stănga, în amonte spre Vadu Moţilor, în dreapta, drumul spre Baia de Arieş, iar în mijloc Câmpeni, inima Ţării Moţilor.
Aici, în 1782 are loc întâmplarea cunoscută ca ,, spargerea buţilor de la Câmpeni",

Roşia Montană - Apuseni trip (II)

        

De-a lungul şoselei sunt grămezi mari de steril ca nişte munţi din loc în loc. Drumul spre Roşia Montană, foarte bun, probabil asfaltat recent (2010), urmează cursul râului Roşia ce îşi face loc potolit, printre dealuri. Apa e roşie.

                                                  

Cetiniţă, cetinioară.

                             

Vine Crăciunul.
Sărbătoarea de Crăciun.
Împăcare, gânduri frumoase, bucurie, speranţe
 ... şi colindele lui Ştefan Hruşcă din seara de Ajun!
Cum altfel?

Întregalde - Apuseni trip (I)

Cred că o călătorie prin Apuseni naşte aceleaşi emoţii ca cele ale împătimitului de automobile ce răsfoieşte revista în care apar ultimele modele. Sau poate fi îndrăgostitul de modă, muzică, gadget-uri...
Aici poţi vedea, uşor, pagină cu pagină, catalogul cu peisaje. Şi primeşti la schimb bucurii pentru suflet. Probabil de asta vacanţele sunt atât de importante. Nu-mi amintesc prea multe despre zilele în care am obţinut lucruri materiale, însă mă aprind de fiecare dată când povestesc de locurile pe care le-am văzut.
Acum doi ani am răsfoit prin albumul cu peisaje al Apusenilor.
Traseul a fost acesta:

Mânăstirea Neamţ - cel mai vechi aşezământ monahal din Moldova

Călătoriile de sfârşit de săptămână au un farmec aparte.
Pregătirile sunt scurte. Apare ideea, stabileşti destinaţia, cauţi pe net câteva cuvinte care să te lămurească despre istoria aşezărilor prin care treci  şi pleci.
Întotdeauna este o călătorie pentru suflet. Sunt locuri prin care am mai fost şi totuşi de fiecare dată parcă-i altfel. Chiar şi frunzele au altă culoare.

Mânăstirea Robaia, Muşăteşti - Argeş

Într-un tur prin nordul judeţului Argeş am trecut prin multe locuri despre care nu se  aminteşte destul de puțin în prezentările turistice.
În Ţara Loviştei, prin Sălătrucu, prin paradisul de pe Valea Topologului, spre Iezer, pe valea Bratiei sau în vizita pe la numeroasele mânăstiri din preajma fostei capitale a Ţării Româneşti.
Aşa am ajuns în Corbi de Piatră, Slănic, Aninoasa, Văleni, Ciocanu sau Nămăieşti.

Undeva, la 25 km de Curtea de Argeş, urmând calea Câmpulungului, se află mânăstirea Robaia. Din Muşăteşti, pe un drum subţirel ce trece prin satul Robaia şi apoi alunecă uşor printre dealurile aflate de-a lungul râului cu acelaşi nume, se ajunge în faţa mânăstirii.
Un loc liniştit pentru tihna sufletului.